Elixirul Dragostei

Regie: Ludmila Alioșina

Scenografie și costume: Irina Press

Regizor coordonator: Serghei Pilipețchi

Scenograf coordonator: Iurie Matei

Prim maestru de cor: Oleg Constantinov

Adina citește cu amuzament despre licori fermecate și iubiri legendare, în timp ce Nemorino, îndrăgostit de ea, ar da orice pentru ca asemenea povești să fie adevărate. Ea îl ține la distanță cu o siguranță jucăușă; el caută, cu o sinceritate dezarmantă, un semn că sentimentele îi sunt împărtășite. Apariția sergentului Belcore, hotărât să obțină repede mâna Adinei, transformă așteptarea într-o cursă împotriva timpului.

În acest mic univers al pasiunilor sosește Dulcamara, negustor de leacuri și maestru al promisiunilor. O sticlă vândută drept elixir miraculos îi dă lui Nemorino curajul de a schimba regulile jocului. Dar nepăsarea afișată stârnește gelozii neașteptate, nunta se apropie, iar speranța îl împinge pe tânăr către un sacrificiu pe care nimeni nu i l-ar fi bănuit.

Cu vervă teatrală și o extraordinară delicatețe a sentimentului, Donizetti ne conduce de la încurcături savuroase la emoția celebrei arii „Una furtiva lagrima”. Pentru câteva clipe, comedia își ține respirația, iar o lacrimă devine mai elocventă decât toate declarațiile de dragoste.