Descriere
Duminică, 13 septembrie,
16.00
Teatrul de Stat A. P. Cehov
Durata: 3 ore 15 min
Recomandări de vârstă pentru public: 18+
MAȘINĂRIA CEHOV de Matei Visniec, regia Petru Vutcărău - un spectacol realizat de Teatrul de Stat A. P. Cehov
în programul Festivalului European al artelor scenice
Reuniunea Teatrelor Naționale Românești la Chișinău, ediția a XI-a,
cu genericul „Suntem ceea ce iubim...".
În anul aniversar, Teatrul Cehov realizează imposibilul: îl învie pe Anton Pavlovici Cehov și dă viață personajelor sale. Toți vor apărea simultan pe scenă pentru a-și confrunta creatorul.
Imaginați-vă că sunteți un personaj dintr-o piesă de teatru. Deodată, vă aflați față în față cu autorul vostru. Ce îi veți spune? Aveți ceva pentru care să-i mulțumiți? Sau ceva pentru care să-i reproșați? Sau poate ar trebui pur și simplu să disecați trupul și sufletul scriitorului?
Petru Vutcărău:
„Personajele cehoviene sunt insolite, mai degrabă comice, mai excentrice. Cele mai multe dintre ele nici măcar nu au nume. Sunt desemnate simplu: omul cu pălărie, bătrânul cu baston, doamna cu voal, tânărul cu ziarul. Lipsa numelor le conferă statutul unor arhetipuri, al unor figuri colective care întruchipează diferite categorii sociale. În fiecare dintre aceste personaje recunoaștem, de fapt, o întreagă mulțime de oameni, o galerie întreagă de caractere.”
Iurie Mahovici:
„Petru Vutcărău este un maestru incontestabil al regiei, cu o viziune artistică inconfundabilă asupra textului dramatic, o imaginație inepuizabilă și un rafinat simț al expresiei scenice. Reprezentația îl provoacă pe spectator să mediteze asupra unor întrebări esențiale despre sensul vieții și al creației. Sunt convins că această montare își va câștiga un loc de seamă în repertoriul teatrului.”
Maria Pilchin:
„Este un experiment teatral de excepție: un dramaturg îl recitește și îl rescrie pe altul, iar autorul acestei rescrieri este el însuși un reper al dramaturgiei universale. O piesă alcătuită din alte piese devine un sofisticat puzzle cehovian. Petru Vutcărău știe să valorifice subtilitatea acestei arhitecturi dramatice și, printr-o regie construită din inflexiuni fine și accente aproape insesizabile, o transformă într-o remarcabilă demonstrație de artă actoricească.”