OPERA „ZAPOROJANUL DE PESTE” DUNĂRE

30.04.2023 17:30

Zaporojanul de peste Dunăre

operă comică în 3 acte

(cu 2 pauze)
Opera „Zaporojanul de peste Dunăre” este o operă în trei acte a compozitorului ucrainean Semen Hulak-Artemovsky și a fost creată când vorbirea ucraineană pe scenă era exotică și nu exista deloc noțiunea de opera națională ucraineană. "Zaporojanul de peste Dunare" este considerată una dintre cele mai importante opere ucrainene din secolul al XIX-lea. Premiera operei a avut loc la Teatrul Mariinsky din Sankt Petersburg, Rusia, în 1863, fiind interpretată de către soliști și corul teatrului. De-a lungul timpului, "Zaporojanul de peste Dunăre" a devenit una dintre cele mai populare opere ucrainene, fiind interpretată în numeroase teatre din Ucraina și din alte țări. Datorită acestei opere, cântecul și dansul popular ucrainean au intrat pe scena mare.

Fiind un cântăreț profesionist, autorul inițial a prezentat-o publicului meloman ca fiind o operă comică italiană, a înzestrat-o cu personaje pline de colorit, fredonări melodice și umor ucrainean autentic.

Muzica din opera "Zaporojanul de peste Dunăre" este puternic influențată de muzica tradițională ucraineană, dar are și influențe din muzica clasică europeană. În plus, opera include o serie de dansuri tradiționale ucrainene, cum ar fi hopak și arkan.

"Zaporojanul de peste Dunăre" a devenit una dintre cele mai cunoscute opere literare ucrainene și a fost adaptată pentru teatru și film.

Opera a fost tradusă în mai multe limbi, inclusiv în rusă, engleză, franceză și germană, iar partiturile sale sunt disponibile în prezent în biblioteci muzicale din întreaga lume.

 

 

Acțiunea operei are loc în secolul al XVIII-lea, în timpul războaielor ruso-turce, și se centrează în jurul personajului principal, un zaporojan cunoscut sub numele de Ivan Sirko. În opera lui Hulak-Artemovsky, Sirko este descris ca un lider al cazacilor, care se luptă pentru independența Ucrainei și a poporului său împotriva Imperiului Otoman în timpul Războiului Ruso-Turc din 1768-1774.

Povestea are loc după ce războiul s-a încheiat și zaporojeanul a ajuns pe malul Dunării, în apropiere de orașul Galați.

El își face un nou prieten, un negustor evreu, care îl ajută să se integreze în viața din oraș și să găsească un loc de muncă. Cu toate acestea, zaporojeanul se simte dezorientat și nesigur în noul său mediu, iar adaptarea la un stil de viață diferit îl face să-și dorească să se întoarcă în patria sa de la malul Dunării.

Povestea explorează ideea de identitate și adaptare culturală. Autorul încearcă să arate dificultatea de a trăi într-o cultură diferită de cea nativă și de a se integra într-un mediu străin. În același timp, se subliniază și importanța prieteniei și a sprijinului social în procesul de adaptare.

 

Acțiunea operei are loc în secolul al XVIII-lea, în Imperiul Otoman. Cazacii ucraineni se află în exil sub conducerea sultanului turc și trăiesc o viață grea. Oksana, o tânără orfană, care a fost luată sub protecția familiei cazacului Zaporojan, Ivan Karas, se simte tristă. Ivan se întoarce acasă beat și îi este frică să nu își recunoască soția Odarka. Odarka furioasă îl certa pe soțul ei.

Încep dansurile și cântecele, oamenii își amintesc de Ucraina, dragă inimii lor, dar festivitatea lor este întreruptă de apariția gărzilor turcești. Sultanul turc vine deghizat în sat fără a-și spune numele și îi întâlnește pe Ivan Karas. Cazacul îi spune turcului necunoscut că dorește să-l întâlnească pe sultan și să-i spună despre aspirația cazacilor din Zaporojie de a se întoarce în patria lor. Își amintește cum prietenul său, un curajos cazac Ocheret, a murit în luptă, protejându-l pe sultan cu trupul său. După moartea sa, fiica sa Oksana a devenit orfană.

 

Sultanul îi promite că îl va prezenta sultanului și îi ordonă curteanului său Selikh-Aha să-l aducă pe Zaporojan la palat. În timp ce Ivan a plecat acasă, sultanul a ordonat curteanului său Selikh-Aha să-l aducă pe Zaporojan la palat.

 

Selikh-Aha îi dă lui Ivan haine bogate și îi propune să-și schimbe numele în Urkhan.

 

Pe malul Dunării, Oksana și Andriy decid să fugă în patria lor.

 

Ivan Karas se întoarce acasă și își spune soției că își va schimba numele în Urkhan și intenționează să înceapă un harem, Odarka își face griji pentru soțul ei.

Garda turcească apare împreună cu Andriy și Oksana, care au fost capturați. Imamul citește decretul sultanului, prin care acesta ordonă să-i lase pe toți ucrainenii să plece acasă. Toată lumea este bucuroasă de posibilitatea de a se întoarce în patria lor - Ucraina.

Se dezvăluie faptul că Karas l-a avertizat pe sultan despre posibila revoltă a cazacilor și că acesta a ordonat ca ucrainenii să plece pentru a preveni o astfel de revoltă. Toată lumea este bucuroasă de posibilitatea de a se întoarce în patria lor – Ucraina.