Cavalleria Rusticană

Descriere

Denumirea originală: Cavalleria rusticana
Libretul: Giovanni Targioni -Tozzetti şi Guido Menasci
După nuvela omonimă de Giovanni Verga
Regia: Eleonora Constantinov, Artist al Poporului
Scenografia: Veaceslav Ocunev
Pictor de costume: Veaceslav Ocunev
Conducerea muzicală: Lev Gavrilov, Maestru Emerit al Artei

Premiera mondială: 17 mai 1890, la Teatro Costanzi din Roma.
Premiera la Chişinău: 26 octombrie 1980, la Teatrul Moldovenesc de Stat de Operă şi Balet.
Premiera versiunii curente: 23 februarie 1992, la Opera Naţională a Republicii Moldova
Durata spectacolului: 1 oră 40 min (o pauză)
Opera se prezintă în limba italiană
Subtitrare în limba română

Cavalleria rusticana, operă într-un act, a fost premiată de Editura Muzicală Sonzogno din Milano în anul 1890. Unul din cele mai aplaudate titluri ale curentului verist, „Cavalleria rusticana” justifică prezenţa sa în repertoriul teatrelor din întreaga lume. Inspiraţia cu care compozitorul a găsit textul literar, corespondentul muzical, plasticitatea imaginilor şi caracterul pasionat al melodiei, tipic italiene, justifică gloria acestui titlu, cu care nu a rivalizat nicio altă creaţie a lui Pietro Mascagni.

Premiera operei a avut loc la „Teatro Costanzi“ din Roma, în ziua de 17 mai 1890. Muzica: Pietro Mascagni. Libretul: Giovanni Targioni-Tozzeti şi Guido Menasci, după un roman de Giovanni Verga.

La ridicarea cortinei se aude o serenadă („Siciliana”), pe care Turiddu o cântă sub ferestrele Lolei, fosta sa iubită. Aceasta se măritase în timp ce Turiddu era în armată. Pentru a se consola, Turiddu şi-a găsit o altă iubită, Santuzza, şi a jurat să o ia de nevastă, dar uitându-şi promisiunile, s-a întors la Lola. În timp ce ţăranii cântă bucuria primăverii, Santuzza cere noutăţi despre Turiddu de la mama acestuia. Mai mulţi îl văzuseră pe lângă casa Lolei. Întrebat de Santuzza unde şi-a petrecut noaptea, Turiddu îi răspunde nepăsător apoi reacţionează cu violenţă. Apariţia Lolei o exasperează pe Santuzza şi când îl întâlneşte pe Alfio, soţul acesteia, îi povesteşte totul. Alfio jura să se răzbune. După un scurt Intermezzo orchestral, acţiunea se precipită. Abia încheiată petrecerea de Paşte, Alfio şi Turiddu îşi adresează cuvinte grele. Un ultim rămas bun al lui Turiddu către Mama Lucia precede înfruntarea dintre cei doi. O femeie aduce tragica veste: Turiddu a fost ucis.