Urme germane în Republica Moldova 1814-2014

Descriere

Expoziţia "Urme germane în Republica Moldova 1814-2014. Tradiţie şi modernizare" recheamă în memoria colectivă timpul, când acum 200 de ani germanii basarabeni au început aşezarea lor în Basarabia. În cadrul expoziţiei trecutul şi prezentul sunt unite într-un mod deosebit. Prin intermediul diferitor exponate se prezentă procesul de aşezare pe acest teritoriu.

Lucrările prezentate au fost oferite de către Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, Muzeul de Istorie al Moldovei, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, Arhiva Naţională şi alte surse. Printre obiectele expuse regăsim cărţi vechi, documente, obiecte folosite in viaţa coditiană şi în gospodărie, haine. De asemenea ne sunt prezentate obiecte din tehnica taxidermiei realizare de Franz Ostermann, o prezenţă germană importantă pe scena Chişinăului de atunci, acesta fiind primul custode al Muzeului Zemstvei (1889 – 1905). Franz Ostermann a avut o contribuţie importantă la dezvoltarea muzeografiei basarabene.

Acum 200 de ani în Basarabia a început imigrarea coloniştilor germani, cărora ţarul Alexandru I le garanta pământ şi libertăţi. Majoritatea imigranţilor germani s-au stabilit în aşa-numitele “colonii mamă” şi alte comune în sudul ţării (în Bugeac). De asemenea în nordul şi sud-vestul Basarabiei, respectiv pe teritoriul actual al Republicii Moldova au apărut, mai ales în a doua jumătate a secolului XIX, comunităţi germane înfloritoare (ca de exemplu Mariewka, azi Marianca de Sus). Coloniştii se ocupau cu agricultura şi meşteşugăritul. Ei locuiau în paşnică vecinătate şi schimb productiv cu celelalte comunităţi etnice cum ar fi moldovenii, ucrainenii, ruşii, bulgarii şi evreii.

În Chişinău, capitala Basarabiei, primarul de origine germană Carol Schmidt (primar în perioada 1877-1903) a contribuit la dezvoltarea şi amenajarea oraşului pentru a-l transforma înt-o metropolă modernă. El susţinea activ construcţiile de edificii noi colaborând cu arhitecţi renumiţi, a dispus instalarea sistemului de canalizare şi pavarea străzilor, a iniţiat construcţia tramvaiului tras de cai şi a construit instituţii culturale şi sociale precum şcoli şi spitale.

În anul 1918 Basarabia trece sub suveranitatea statului român. După ce începând cu anul 1874 coloniştilor le-a fost introdus serviciul militar obligatoriu în Armata Rusă, acum ei slujeau Armatei Române. Guvernul român a introdus reforma agrară şi a naţionalizat şcolile parohiale.

În anul 1940 coloniştii germani au fost siliţi să-şi părăsească patria; în baza Pactului Hitler-Stalin, în toamna anului 1940 ei au fost strămutaţi din Basarabia.

Astăzi între Republica Federală Germania şi Republica Moldova există din nou relaţii intensive şi prietenoase, atât de ordin privat cât şi la nivel politic, economic, ştiinţific şi cultural.