Davele Moldovei

Imagini

Informații

Data: 20 Septembrie - 31 Octombrie 2016

Descriere

Davele Moldovei (Fortificaţiile traco-getice din spaţiul pruto-nistrean la 70 de ani de la începutul cercetării).

Expoziţia „Davele Moldovei" a fost organizată în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului și este dedicată aniversării a 70-a de la începutul investigaţilor arheologice la cetăţile traco-getice de pe teritoriul actualei Republici Moldova. Ea reuneşte circa 160 piese arheologice din fondurile Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei şi ale Muzeului de antichităţi „Tudor Arnăut" de la Universitatea de Stat din Moldova. Vestigiile arheologice sunt reprezentate de: vase ceramice de diferite forme şi dimensiuni, unelte de muncă, arme, piese vestimentare şi de podoabă, obiecte de cult etc.

Primele fortificaţii traco-getice din spaţiul pruto-nistrean sunt semnalate încă în perioada interbelică. Însă, repertorierea şi cercetarea lor demarează abia după cel de-al Doilea Război Mondial. Un merit deosebit în descoperirea şi investigarea siturilor fortificate din sec. VI-III a. Chr. îl are cercetătorul G.D. Smirnov care în anul 1946 întreprinde mai multe periegheze în bazinul Nistrului Mijlociu, bazinul Răutului Inferior, bazinul Botnei. Ca urmare, au fost descoperite cetăţile de la: Saharna Mare, Saharna Mică, Saharna „Revechin", Butuceni, Trebujeni „Potârca", Horodca Mare, Horodca Mică ş.a. În acelaşi an, la 29 august, sub conducerea lui G.D. Smirnov încep săpăturile la cetatea Saharna Mare, prima fortificaţie traco-getică de pe teritoriul actualei Republici Moldova, cercetată arheologic.

Perieghezele şi investigaţiile arheologice la cetăţile traco-getice au continuat şi în deceniile următoare, ceea ce a condus la cunoaşterea la momentul de faţă a peste 80 de situri de acest tip.

În urma cercetărilor arheologice, realizate pe parcursul ultimilor 70 de ani, au fost recuperate numeroase şi variate vestigii, a căror majoritate, actualmente, se află în fondurile Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei.

Un loc aparte în expoziţie îl ocupă vasele ceramice de diferite forme şi dimensiuni, provenite din săpăturile lui G.D. Smirnov de la Butuceni, precum şi din cercetările recente de la Saharna Mare, Saharna „Revechin", Trebujeni „Potârca", Horodca Mică, Rudi ş.a.

Activitatea de producţie în fortificaţiile traco-getice este argumentată de numeroasele unelte de muncă, prezente în expoziţie prin topoare, seceri, cuţite şi alte piese din fier. De asemenea, sunt expuse fusaiole de diferite dimensiuni şi forme, utilizate de locuitorii cetăţilor la torsul lânii, inului etc.
Un rol important în stabilirea caracterului militar al fortificaţiilor îl au armele atestate în majoritatea siturilor investigate arheologic. În expoziţie ele sunt reprezentate de numeroase vârfuri de săgeţi, confecţionate din bronz.

O categorie aparte de descoperiri constituie piesele de podoabă, vestimentare şi toaletă, prezentate de oglinzi, fibule, brăţări, inele ş.a., confecţionate din argint, bronz şi fier.

Relaţiile comunităţilor care au locuit în fortificaţiile traco-getice şi în aşezările din împrejurimi cu civilizaţia greacă sunt demonstrate de numeroase piese de import: amfore, veselă de lux, podoabe etc. Acestea fiind prezente în expoziţie prin lekane, amfore întregi şi fragmentare, ce provin din faimoase centre greceşti ca Chios, Thasos, Heracleea Pontică, Sinope ş.a.

Expoziţia este completată de un şir de postere în care sunt redate hărţi, ortofotoplanuri, imagini de ansamblu ale fortificaţiilor, fotografii ale valurilor şi şanţurilor de apărare, imagini ce redau procesul investigaţiilor arheologice etc.

Amplasarea pe hartă

Autentificare

Vă rugăm să introduceți emailul și parola Dvs:

Înregistrare Express

Introduceți adresa de email și parola:
Emailul Dvs este deja înregistrat pe Fest.md. Doriți să unificați ambele conturi de utilizator?