Pictura Românească din secolul XX

Descriere

în premieră la Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, Galeria de Artă Naţională va avea loc vernisajul expoziţiei Pictura Românească din secolul XX din colecţia Muzeului Naţional Cotroceni.

În baza acordului de colaborare dintre cele două muzee, expoziţia Pictura Românească din secolul XX va fi itinerată de Muzeul Naţional Cotroceni la Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, Chişinău, în perioada 13 iunie 2014 – 12 iulie 2014.

Expoziţia prezintă 45 de lucrări de pictură semnate de 25 de artişti, atât mari maeştri ai picturii româneşti, membrii fondatori ai societăţii Tinerimea Artistică, cât şi pictori interbelici mai puţin cunoscuţi publicului larg, alături de pictori contemporani, ale căror lucrări fac şi astăzi obiectul unor prestigioase expoziţii: Ştefan Luchian, Gheorghe Petraşcu, Nicolae Vermont, Constantin Artachino, Arthur Verona, Kimon Loghi, Ipolit Strâmbu, Octav Băncilă, Ştefan Popescu, Elena Popea, Jean Al. Steriadi, Leon Biju, Camil Ressu, Marius Bunescu, Iosif Iser, Ion Theodorescu-Sion, Samuel Mützner, Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Rodica Maniu, Henri Catargi, Aurel Băeşu, Sever Burada, Adam Bălţatu, Aurel Bordenache, Paul Miracovici.

Tematica lucrărilor reflectă preocupările acestor pictori: peisaje, flori, naturi statice, satul românesc, tema Balcicului, portrete etc. Lucrările evidenţiază geniul artistic românesc, tradiţionalism şi inovaţie, fiecare pictor punându-şi amprenta asupra modului de a interpreta ceea ce alegea să picteze, asupra coloritului, luminilor şi umbrelor, limbajului artistic în general. Prezentarea realităţii în ansamblul ei, a trăirilor, gândurilor şi sentimentelor pictorului este caracteristica principală a tuturor lucrărilor prezente în expoziţie, transformându-le astfel în opere unicat şi dând colecţiei în ansamblul ei, o valoare patrimonială incontestabilă.

Tablourile prezente în expoziţie, aduc publicul vizitator mai aproape de creaţia marilor clasici ai picturii româneşti din secolul XX, prezentarea unei expoziţii de patrimoniu din colecţiile proprii, reprezentând pentru fiecare muzeu o carte de vizită importantă, căci muzeul „nu trebuie să fie doar un lăcaş de tezaurizare cu depozite ferecate, iar creaţia trebuie să încânte privirea, să bucure spiritul, să-l educe…”