Expoziţie de Fotografie - Sergiu Plămădeală

Descriere

Expoziţia de faţă prezintă 30 lucrări de fotografie realizate în perioada anilor 1975-2014.

Sergiu Plămădeală s-a născut la 16 mai 1954, Chişinău. Şi-a făcut studiile la Institutul Politehnic, Facultatea de Arhitectură, Chişinău (1972) după care urmează Universitatea de Stat, Facultatea de Limbă şi Literatură Engleză, Chişinău (1982). În perioada 1973 – 1995 activează în calitate de pictor scenograf la peste 15 spectacole de teatru. Între anii 1989 – 2005 activează la studioul “Moldova Film”, Chişinău unde realizează în calitate de regizor si scenarist filme de animaţie şi ficţiune. În perioada 1990-2005 a realizat filme artistice de scurt metraj, filme documentare şi de animaţie printre care pot fi menţionate: ŞI ERA BINE… – (idee si regie) film de animaţie. Studioul “Moldova Film” (1990); SPUNE CEVA – (regie) film artistic de scurt metraj. Studioul “Moldova Film” (1991); EXERCIŢIU ÎN ALB – (scenariu, regie, scenografie) film artistic de scurt metraj. Studioul “Moldova Film” (1992); POVESTEA PICIORULUI – (idee, regie, imagine) film documentar, coproducţie: “Studio Drome”, Valence, Franţa şi Soros, Chişinău (1997); MICUL DEJUN – (scenariu, regie, scenografie, animaţie) film de animaţie. Studioul “Moldova Film” (2005). În prezent Sergiu Plămădeală lucrează în calitate de fotograf şi grafic-designer în cadrul Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România (U.A.R.F.). Lucrările artistului au fost prezentate la expoziţii de pictură, grafică şi fotografie în Moldova, Rusia, Franţa, România.

Kilometrul 0 - un reper pentru tot românul, oriunde s-ar afla. De aici se revarsă în Ţara Românească oraşele cu bogăţia lor arhitectonică, de aici începe numerotarea. S-au ridicat case, târguri, cetăţi, oraşe. S-a creat patrimoniul ţării, s-a creat istoria...

Este dureros să vezi cum patrimoniul ţării este batjocorit şi distrus zilnic. Azi, în centrele istorice din Bucureşti şi Chişinău practic nu există stradă fără casă în agonie, ce ne cerşeşte milă şi îndurare, încercând să ne spună că fără istorie, fără trecut nu există viitor. Distrugerea sau degradarea patrimoniului încă existent (poate azi deja inexistent, pierdut voluntar sau involuntar, poate surpat, poate demolat din prostie sau rea-voinţă!!!), înseamnă dispariţia memoriei şi a identităţii culturale româneşti.